chado

Daca cineva te intreaba

Ce natura are Chanoyu

Spune-i ca este sunetul

Acelor de pin spulberate de vant

Intr-o pictura (maestrul de ceai Sen Sotan)

Sambata, 24 aprilie 2010, la Teatrul National din Bucuresti, am participat la o demonstratie de ceremonia ceaiului sustinuta de doamna Sensei Michiko Nojiri (reprezentanta Scolii Urasenke la Roma) si de domnul Gabriel Soga Caciula (membru al Asociatiei Tankoukai a Scolii Urasenke din Belgia).

Desi mai fusesem de 3-4 ori in decursul anilor, poate acum am inteles ceva mai mult din acest ritual, desi nefiind initiat probabil multe sunt inca la suprafata. Dar poate acum am auzit pentru prima data sunetul apei in mod diferit, acum am gustat pentru prima data din licoarea linistii si armoniei, ca si cum acestea ar fi fost incarcate in apa ceaiului preparat cu miscari studiate, dar atat de naturale.

24042010(004) 24042010(006) 

Sen Rikyu, maestrul de ceai din secolul 16 care a perfectionat Calea Ceaiului, a fost odata intrebat ce implica aceasta Cale. El a raspuns ca nimic altceva decat a respecta sapte reguli:

A face un bol satisfacator de ceai; A lasa carbunele indeajuns ca apa sa fiarba; A oferi un sentiment de caldura in iarna si de racoare vara; A aranja florile ca si cum ar fi fost din peisaj; A fi gata inainte de timp; A fi pregatit in cazul in care ar putea ploua; A actiona cu cea mai mare consideratie fata de oaspetii tai.

Desi cineva ar putea spune ca acestea sunt lucruri simple pe care oricine ar putea sa le realizeze, conform legendei, Rikyu a spus ca el ar deveni discipolul persoanei care ar putea sa le execute fara greseala. Povestea ne spune de fapt ca aceasta Cale a Ceaiului este in primul rand legata de activitatile care sunt parte a vietii de zi cu zi, desi a le stapani inseamna cultivarea lor la cel mai inalt nivel. In acest sens, Calea Ceaiului este descrisa ca o Arta a Vietii.

      Dupa cum ne-am dat seama din cele sapte reguli ale lui Rikyu, de fapt, tot spatiul, aranjamentele, gesturile, postura, atitudinea, gandurile… chiar si respiratia dupa cum aveam sa aflu de la Sensei Michiko Nojiri, concura la realizarea bolului perfect de ceai, al carui gust ar putea cristaliza (ca intr-o experienta a lui Masaru Emoto) un intreg concept sau stare. De altfel, asa cum a aratat si domnul Gabriel Soga Caciula, intreaga experienta este unica, inefabila, irepetabila, greu de redat altor persoane care nu au participat efectiv.

chado1-2

Esenta ceremoniei rezida in cele patru principii: we, kei, sei, jaku – sau armonie, respect, puritate, liniste. Insusi Sen Rikyu, a definit conceptul estetic de wabi – initial legat de filosofia renuntarii, a retragerii meditative a sihastrului in fata lumescului, apoi imbogatit cu sugestii legate de trairea simplitatii, modestiei, puritatii spirituale, armoniei intre om si natura.

De altfel, aceasta este si experienta traita: o emotie profunda a intalnirii cu principiile ascunse modului obisnuit de viata, dar atat de necesare non-alienarii. Pana la urma ceaiul, in afara de a fi un medicament pentru corp este un medicament pentru spirit daca este utilizat intr-un context special in care aceste principii – armonia, respectul, puritatea, linistea, pot sa lucreze. Atentia pentru detalii, impecabilitatea si ergonomia miscarilor, fac din acest ritual o practica meditativa, perfect integrata in spatiul sacru. Gustul este un simt complex, in care toate celelalte simturi fuzioneaza. Vazul, tactilul, mirosul, auzul, complementeaza experienta gustului si dau acestuia din urma valoarea clipei prezente. Intre experienta transfigurata a ceaiului si experienta extatica a vidului esential, diferenta incepe sa paleasca. Chado si Zen au acelasi gust…

Nu sunt deloc interesat de nemurire,
ci doar de gustul ceaiului

Lu tung

Wabi Sabi Simple: Create beauty. Value imperfection. Live deeply.
Rediscovering Rikyu: And the Beginnings of the Japanese Tea Ceremony
Cha-No-Yu: Japanese Tea Ceremony
The Urasenke Tradition of Tea
Anunțuri